Psihologie Urbană

Cartea „Soluții-cheie pentru terapeuți”, semnată de Judith Belmont, este precum o trusă cu instrumente ușor de utilizat. Ideile practice vin în ajutorul oamenilor care doresc să-și gestioneze mai bine stresul, anxietatea,  depresia, furia, amânarea, conflictul, iertarea, stima de sine scăzută, regretul și rezistența la schimbare. Pentru fiecare dintre aceste teme este dedicat câte un capitol organizat astfel: introducere, ponturi de tratament (set de tehnici), metafore, idei terapeutice, fișe de lucru și resurse recomandate. Unele dintre cele mai surprinzătoare secțiuni ale cărții sunt cele în care sunt explicate metaforele utile pentru întărirea comportamente sănătoase. Astfel, un concept vast precum stresul și paleta de consecințe pe care le provoacă, poate să fie comparat cu o bandă de cauciuc: „Dacă banda este trasă prea tare, va plesni. Dacă este trasă prea puțin, rămâne moale și nefuncțională. Volumul corect de tensiune îi permite benzii să fie funcțională, fără să plesnea...

  „Cum să ne dezvoltăm și să fim fericiți în cuplu”, de Felicitas Römer Sunteți curioși să aflați rețeta pe care psihologii o propun pentru obținerea fericirii în cuplu? Vreți să știți cum să transformați relația în sursa dumneavoastră de siguranță și totodată de vitalitate? Cartea „Cum să ne dezvoltăm și să fim fericiți în cuplu”, apărută la Editura Trei, prezintă soluțiile concrete și bazate pe rezultatele unor cercetări recente, ale autoarei Felicitas Römer, specialistă în psihoterapia sistemică de cuplu și de familie, cu privire la creșterea sentimentului de fericire în cuplu. Bagajul personal Într-o ceartă, fiecare partener „pune pe masă” propriul istoric. Viața noastră emoțională începe încă din perioada prenatală și se dezvoltă treptat, odată cu crearea atașamentului, apoi cu primele experiențe legate de autonomie. Felul în care părinții ne privesc, rolul pe care îl avem în familie, așteptările pe care persoanele apropiate și le stabilesc în privința noastră, experie...

  „Mamă, nu te mai răsti la mine” , de Jeannine Mik, Sandra Teml-Jetter „Cartea aceasta spune răspicat: Trageți învățăminte din paginile mele! Conține numeroase îndemnuri, exemple, idei și exerciții care așteaptă să fie consultate de voi și, pe alocuri, completate prin propriile voastre experiențe materne. Ne-am bucura să știm că v-a devenit o însoțitoare credincioasă în materie de parenting.” Autoarele pun preț pe valoarea momentului prezent și vin în întâmpinarea părinților cu resursele necesare pentru a răspunde cu tandrețe copiilor, chiar și în momentele în care aceștia calcă pe butoanele care obișnuiau să producă furia.  Părinții au rolul unui lider, care prin propriul comportament oferă un exemplu, iar din acest motiv, numai dacă ei sunt bine, copiii vor învăța să fie bine. A oferi indicații nu este suficient: părintele conștient se așază astfel încât privirea lui și a copilului să fie la același nivel, admite întreaga gamă de emoții și învață să și le gestioneze – iar c...

  Analiza tranzacțională este o metodă utilizată în psihoterapie și în psihologie organizațională, care a fost întemeiată de Eric Berne (1910-1970) și are la bază principii despre abandonarea scenariului infantil și dezvoltarea unei vieți afective adulte. Din această perspectivă, între vârsta de 6 și 11 ani, fiecare persoană se hotărăște ce fel de simțăminte se va strădui să trăiască. Până la acea vârstă, copilul a experimentat sentimente de furie, îndurerare, vinovăție, spaimă, inadecvare, îndreptățire, triumf și a observat cum reacționează cei din jurul lui. Familia a ignorat sau dezaprobat unele trăiri, pe când, pe altele le-a acceptat. Sentimentele acceptate sunt trăirea preferată a copilului și devin un reflex condiționat, care poate să persiste toată viața. În analiza tranzacțională, ele poartă denumirea de „cupoane”. Fiecare persoană poate detecta felul în care reacționează: „În familia mea, când apar probleme, ne simțim neîndreptățiți”, „În familia mea, când apar problem...

Interesant este că una dintre însușirile principale ale traumelor este aceea că oamenii susțin că nu au niciuna. Totuși, atunci când se familiarizează cu ceea ce înseamnă o traumă, unii decid să își confrunte viața pentru a se vindeca, iar prin perseverență, dorința lor se îndeplinește. Psihoterapeutul Cristina Levițchi descrie trauma ca fiind un cluster de trăiri puternice, profunde, dureroase, greu de suportat, care depășește posibilitățile personale de a îi face față . O traumă poate fi provocată de un accident, de moartea unei persoane dragi, de trăirea unei agresiuni sau de orice alt factor care perturbă cursul normal al vieții. În urma experimentării unei traume, intervine stresul acut, care dacă persistă mai mult de o lună, se transformă în stres post-traumatic (manifestat prin reexperimentarea evenimentului neplăcut prin imagini, sunete, senzații etc). În studiile sale pe veterani de război, psihiatrul Bessel Van Der Kolk, a descoperit că cea mai mare sursă de durere din ...