Psihologie Urbană

Motivul pentru care este de ajutor să vedem cum se manifestă o mamă narcisică este acela că înțelegând-o, fiica acesteia se va putea vindeca. Odată ce va înțelege că percepția asupra propriei persoane este numai o reflexie a modului în care mama sa o privea, va putea începe să își caute propria imagine în oglindă. Fiicele mamelor narcisice devin perfecționiste sau autosabotare. În ciuda faptului că problemele interioare sunt aceleași (lipsa de încredere, dificultatea de a lua decizii, dependențe), se manifestă diferit. Perfecționista merge pe principiul: Fac deci exist . Sunt apreciată pentru ceea ce fac, nu pentru ceea ce sunt. Din teama de a nu fi „ca mama”, perfecționistele nu acceptă să fie lăudate și nu știu să primească un compliment. Autosabotoarea ( subperformantă)   are un stil de viață autodistructiv, trăiește în renunțare și are dependențe, cu scopul de a anestezia durerea. De obicei, autosabotoarele sunt cele care rămân singure sau caută un surogat de îngrijire (prie

Interesant este că una dintre însușirile principale ale traumelor este aceea că oamenii susțin că nu au niciuna. Totuși, atunci când se familiarizează cu ceea ce înseamnă o traumă, unii decid să își confrunte viața pentru a se vindeca, iar prin perseverență, dorința lor se îndeplinește. Psihoterapeutul Cristina Levițchi descrie trauma ca fiind un cluster de trăiri puternice, profunde, dureroase, greu de suportat, care depășește posibilitățile personale de a îi face față . O traumă poate fi provocată de un accident, de moartea unei persoane dragi, de trăirea unei agresiuni sau de orice alt factor care perturbă cursul normal al vieții. În urma experimentării unei traume, intervine stresul acut, care dacă persistă mai mult de o lună, se transformă în stres post-traumatic (manifestat prin reexperimentarea evenimentului neplăcut prin imagini, sunete, senzații etc). În studiile sale pe veterani de război, psihiatrul Bessel Van Der Kolk, a descoperit că cea mai mare sursă de durere din