Motivul pentru care este
de ajutor să vedem cum se manifestă o mamă narcisică este acela că înțelegând-o,
fiica acesteia se va putea vindeca. Odată ce va înțelege că percepția asupra
propriei persoane este numai o reflexie a modului în care mama sa o privea, va
putea începe să își caute propria imagine în oglindă.
Fiicele mamelor narcisice
devin perfecționiste sau autosabotare. În ciuda faptului că problemele
interioare sunt aceleași (lipsa de încredere, dificultatea de a lua decizii,
dependențe), se manifestă diferit.
Perfecționista merge
pe principiul: Fac deci exist. Sunt apreciată pentru ceea ce fac, nu
pentru ceea ce sunt. Din teama de a nu fi „ca mama”, perfecționistele nu acceptă să fie lăudate și nu știu să primească un compliment.
Autosabotoarea (subperformantă) are un stil de viață autodistructiv, trăiește în renunțare și are dependențe,
cu scopul de a anestezia durerea. De obicei, autosabotoarele sunt cele care rămân
singure sau caută un surogat de îngrijire (prieteni, iubit).
Karyl McBride, psiholog și autoarea
cărții „Voi fi vreodată suficient de bună?”, prezintă 10 aspecte ale dinamicii
relației mamă-fiică asociate cu narcisismul matern.
1 1. Gândurile fiicei – Muncesc pentru dragoste, dar nu mă simt niciodată capabilă să o mulțumesc pe mama.
2. Mesajul pe care îl transmite mama non-verbal - Mai bine să arăți bine, decât să te simți bine. Mama își privește fiica precum ar fi prelungirea ei. Dacă fiica arată bine înseamnă că și mama arată bine.
3. Mama își percepe fiica precum o amenințare. Este geloasă și invidioasă pe ea.
4. Mama este interesată mai mult de nevoile ei decât de manifestările sănătoase ale sinelui fiicei.
„Pe măsura ce cresc, copiii simt nevoia să experimenteze lucruri noi și învață să ia decizii legate de ceea ce le place si ceea ce nu le place. Mamele narcisice controlează interesele și activitățile copilului, astfel încât ele să se învârtă în jurul a ce i se pare mamei interesant. ”
5. Familia este controlată numai de mamă.
6. Mama este incapabilă de empatie.
7. Mama nu-și poate gestiona propriile sentimente.
8. Mama este critică și moralizatoare.
9. Mama își tratează fiica precum o prietena.
10. În relația mamă-fiică nu există limite și intimitate.
Există 6 fețe ale
narcisistului matern, clasificate în funcție de comportamentul pe care îl
adoptă mama.
Extravertita extravagantă
este remarcabilă și mereu în centrul atenției. De regulă, fiica disprețuiește
farsa pe care observă că mama o joacă în societate.
Ambițioasa orientată spre
realizări este mama mândră de note, care îi transmite fiicei că
reușita depinde de ceea ce faci, nu de ceea ce ești. Atunci când fiica investește
timp în obținerea unui obiectiv, mama nu este încurajatoare, întrucât acest gen
de proiecte îi răpește din timpul pe care l-ar putea petrece împreună cu fiica
ei. Cu toate acestea, dacă obiectivul este atins, mama este foarte mândră.
Din această atitudine
fiica învață să se aștepte la sprijinul mamei numai în cazul unui succes
colosal. Astfel se pun temeliile unei stime de sine scăzute și unei vieți
orientate către realizări.
Psihosomatica
manipulează prin boală. Unele fiice cred că îmbolnăvindu-se vor atrage atenția
mamei și astfel vor lega prin boală o legătură. În aceste familii, se întâlnește
frecvent fraza „Nu-i spune mamei, o vei face să sufere”.
Dependenta
va atrage toată atenția cât timp consumul de substanțe continuă. Uneori, când
un dependent reușește să se abțină, comportamentul narcisist dispare.
Deficienta emoțional este geloasă pe relația tată-fiică și se așteaptă să își rezolve problemele cot la cot cu fiica.
Nu uita motivul pentru care ești dispusă să investești
timp și efort în acest demers. Scopul tău nu este acela de a îți critica
părinții, ci de a îți îmbunătăți viața. Singurul mod prin care te poți ajuta
atât pe tine, cât și pe mama ta este să faci tot ceea ce ea nu a putut face
pentru tine.
Fie că ai fost crescută de o mamă narcisică sau vrei pur și simplu să te cunoști mai bine, poți răspunde la următoarele întrebări pe care le propune Karyl McBride:
De ce mă simt nedemnă de dragoste?
De ce nu mă simt niciodată suficient de bună?
De ce am mereu îndoieli legate de mine însămi?
Care sunt cele 10 lucruri pe care le-ai face dacă te-ai considera „suficient” de bună? Fă-le!
Cum arată copilăria unui
narcisic?
În copilărie, narcisicul
de astăzi, fie a fost foarte răsfățat, fie ignorat. Astfel, a învățat că numai
dacă este excepțional poate fi iubit și a dezvoltat o „adicție” pentru
obținerea performanței.
Dorința obsesivă de
admirație a narcisicului poate fi interpretată ca pe un strigăt după dragostea
neprimită în copilărie.
Întrucât răsfățul știrbește
independența, copilul nu reușește să își cunoască adevăratele talente și
dorințe, părinții fiind cei care își satisfac propriile nevoi prin intermediul
său. De multe ori, rana narcisică își are originea în presiunea de a avea
succes pe care familia o pune asupra copilului.
Frecvent, băieții nu își
exprimă emoțiile pentru că astfel ar putea arăta că nu sunt perfecți. Inhibarea
sentimentelor pentru o perioadă lungă, poate conduce la blocarea lor și, drept
urmare, la un nivel foarte scăzut de empatie.
Pentru a evita oferirea
unei creșteri care facilitează dezvoltarea narcisismului, trebuie să ne
împrietenim cu inteligența emoțională și să învățăm să folosim corect laudele. Numai
prin adoptarea unor comportamente și atitudini benefice, putem crește un copil
sănătos.
Articol realizat de Alessandra Gemeș
Comentarii
Trimiteți un comentariu