Fie că te pregătești pentru un
examen, vrei să îți înveți copilul să învețe eficient sau doar vrei să reții
mai repede ceea ce citești, îți voi oferi o paletă de concepte și tehnici care
să te ajute să înveți accelerat și eficient.
Este esențial să știm că demersul
nostru intelectual trebuie susținut atât în plan exterior, cât și interior.
Înainte de a recurge la pixuri colorate și scheme, este important să ne
asigurăm că biroul este curat, aerisit și avem la îndemână tot ceea ce este
necesar, că suntem hidratați, că în cameră intră lumină (de preferat naturală,
iar dacă este artificială trebuie să avem grijă să nu se producă umbre pe
materialele de studiu; dreptacii trebuie să aibe sursă de lumina în partea
stângă, iar stângacii trebuie să aibe sursa de lumină în partea dreapta),
că este liniște și că în câmpul vizual nu se află lucruri care să ne distragă
atenția (precum un geam în față biroului).
De asemenea, pentru a favoriza
starea de studiu, se recomandă să existe un loc dedicat acestei activități. Din
cauza faptului că oamenii stau tot mai mult în față calculatorului și la birou,
este esențială poziția lor corporală. Tot din motive de sănătate, a apărut și
tehnologia ergonomică, al cărei scop este tocmai acela de a nu tensiona și mai
mult membrele și spatele.
Mouse
ergonomic:
Așa-zisul efect Mozart, care se
referă la faptul că melodiile compozitorului îmbunătățesc memoria și atenția,
s-a dovedit că și în alte compoziții
muzicale. Instrumentele cu coarde și cele de
suflat au cea mai mare influență asupra ușurării mecanismului de
memorare. În cazul în care persoana care învață tolerează sunete în timpul
studiului, Steven Halpern are un album dedicat învățatului accelerat.
O influență remarcabilă o au și
factorii interni, în special motivația și memoria (memotehnici). Atunci când
vorbim despre motivație, ne referim în primul rând la resursele care ne conduc
spre scopul final și la elementul care ne va indica faptul că am reușit.
Nivelul motivației se oglindește și în alegerea metodei și a limitei de
învățare.
Înainte de a pătrunde în zona
practică, cea a strategiilor, este bine să știm și ce înseamnă și cum
funcționează memoria.
Diferențele dintre oameni se pot
observa și prin modul lor de a înțelege anumite informații. Unele persoane au o
memorie vizuală excelentă, ceea ce le determină să memoreze paginile cărții, pe
când alte peroane au o capacitate deosebită de a își aminti ceea ce o altă
persoană spune. Această diferența între preferința vizuală și cea auditivă
este motivul pentru care spre exemplu, unii elevi pot reține mai bine ce spune
profesoara de engleză de la școală (care vorbește fără a le arăta imagini), iar
alții au nevoie să facă pregătire și acasă (unde înțeleg abia atunci când
cuvintele sunt colerate unor imagini). De asemenea, și acțiunile de
natură kinestezică au impact diferit asupra unor persoane diferite, contribuind
(sau nu) la procesul de memorare.
Conform studiilor, acesta este impactul pe care îl au diverse
activități precum citiul, discuțiile și practica în procesul de dobândire a
unor cunoștințe noi:
În procesul de învățare trebuie să
se țină cont și de motivație, vârstă, sănătate, auto-cunoaștere,
încredere în sine,
dar și de calitățile materialului studiat. Nivelul de
familiaritate poate îngreuna sau ușura lectura, volumul
poate influența timpul alocat învățatului,
iar conținutul poate fi concret (agreabil) sau complex
(dificil de memorat).
Când vine vorba despre memorie, nu
trebuie trecut cu vederea nici peste aspectul uitării, întrucât este important
ca lumea să cunoască faptul că a uita anumite informații neaccesate de multă
vreme este perfect natural, chiar necesar din punct de vedere funcțional.
Așadar, având cunoștințe despre ceea
ce presupun factorii externi, cât și despre caracteristicile memoriei, putem
pătrunde în zona învățării accelerate. Aceasta se bazează pe metoda de învățare
RICAR (publicată de Francis Pleasant Robinson în anul 1946 în cartea Effective
Study).
Răsfoiește –
setează-ți scopul lecturii, analizează cuprinsul și coperta
Întreabă –
cine este autorul, care este istoricul cărții
Citește –
identificând ideile principale
Aprofundează
– subliniază, fă scheme, ia notițe, hărți mentale - observă ce este
esențial
Recapitulează
– recitește notițele, explică-i cuiva ce ai învățat
O tehnică eficientă pentru reținerea
anilor este aceea de a compune o propoziție ușor de memorat (șocantă, haioasă),
ale cărei cuvinte să indice numărul de cifre. De exemplu, anul bătăliei de la
Călugăreni (1595) poate fi reținut astfel: O caisă învechită scrie.
Richard Feynman, fizician și laureat
al premiului Nobel, a dezvoltat o altă tehnică de memorare, în 3 pași. Primul
pas îl reprezintă luarea notițelor pe baza materialului studiat (poți face
grafice și scheme). Merită reținut faptul că a face asocieri (între termeni și
idei), cât și a observa diferențele,
ne ajută să memorăm mai ușor. Cel de al doilea pas
presupune a povesti cuiva ceea ce ai reținut. Recitirea
materialului și repetarea secvențelor nememorate reprezintă pasul numărul trei. Repetă pasul numărul doi până ajungi la rezultatul dorit.
Un
alt instrument util sunt Hărțile mentale, scheme care seamănă cu structura
neuronului. În centrul ramnificatiilor se scrie conceptul, apoi fiecare ramură
reprezintă câte un aspect/subaspect important. Este de preferat să se utilizeze
culori diferite pentru idei diferite și cât mai puține cuvinte. Tony Buzan,
consultant educațional și autorul cărții Arta stăpânirii
hărții mentale prezintă multiple întrebuințări ale utilizării
acestei tehnici, care poate fi utilizată atât în învățare (scheme pentru
fiecare capitol dintr-un manual sau o schemă generală) cât și în planificare
(harta mentală a publicării unei cărți, harta mentală a realizărilor tale).
Așadar, acum când dispunem de cele
4 mnemotehnici (RICAR, tehnica de reținut numere, strategia lui Richard
Feynman,hărțile mentale), cât și de o perspectivă mai amplă asupra a ceea
ce înseamnă memoria, vom învăța eficient și ne vom aminti faptul că trebuie să
pășim din simplul act al cititului în actul înțelegerii, că informațiile
învățate trebuie recitite și utilizate constant, nu izolate și că dovada
învățării veritabile este capacitatea de a face o persoană care nu
cunoaște subiectul învățat de noi să îl înțeleagă.
Articol realizat de Alessandra Gemeș
Bibliografie:Sorin Faur - Arta memoriei
Tony Buzan - Arta stapanirii hartii mentale
Comentarii
Trimiteți un comentariu