Securizant,
anxios sau evitant?
Majoritatea problemelor din
cadrul relațiilor sunt legate reacții inadecvate și răspunsuri greșite.
Teoria
atașamentului a fost fondată începând cu anii `50 de John Bowbly și
demonstrează că suntem programați să acționăm într-o anumită manieră, aceasta
fiind determinată de comportamentul pe care l-a avut principala figură de
atașament din viață noastră (o vom numi mamă).
Cele
trei stiluri de atașament sunt securizant, anxios, evitant și sunt valabile
strict în RELAȚIILE DE CUPLU, nu și în alte contexte sociale.
SECURIZANT
Acesta
este primul tip de atașament și cel mai sănătos. O persoană securizantă devine
un model pentru toate celelalte, deoarece este echilibrată, implicată și
totodată independentă.
Mamele
disponibile și atente la nevoile copilului îl vor face pe acesta să fie
securizant în relațiile pe care urmează să le aibă. O mamă de încredere crește
un copil de încredere, un copil care învață să își exprime clar preocupările,
care nu se teme de intimitate sau de angajamente, care este consecvent în tot
ceea ce face.
Relația
cu o persoană securizantă este una vindecătoare și fericită. Datorită
inteligenței emoționale de care dau dovadă, persoanele securizante au abilitați
foarte bune de relaționare, motiv pentru care știu să le ofere partenerilor
ceea ce au nevoie. S-a constat că se bucură de cele mai lungi relații.
ANXIOS
O
mamă inconsecventă afectiv crește un copil care este deseori îngrijorat,
disperat după relații și intimitate, așadar anxios. Acesta este suspicios,
preocupat în permanență de relație, crede că orice aspect neînsemnat poate
distruge cuplul și se teme că partenerul nu îl iubește suficent, așadar recurge
la jocuri și strategii pentru a îi menține interesul.
Partenerul
se asigură mereu că este în centrul atenției tale? Te sună incontinuu și este
bănuitor? Stă cu sufletul la gură de fiecare dată când ieși cu fetele în oraș?
Are parola ta de Facebook? Toate aceste comportamente se traduc printr-un
singur cuvânt: ANXIETATE.
Cei
care au acest stil de atașament intră de multe ori în relații de cuplu cu
persoane evitante, care resping relațiile foarte apropiate, sufocante. Motivul pentru care există
această atracție pentru persoane indisponibile este acela că se reia
inconștient povestea din copilărie. Astfel, partenerul evitant îl face pe cel
anxios să devină dependent de el, așa cum fusese cândva dependent de mama sa.
Cea mai sigură modalitate pentru a face pe cineva dependent de tine este să îi
oferi atenție în mod inconsecvent...
Experiențele
sale timpurii i-au modelat comportamentul de astăzi. În spatele reacțiilor
partenerului nu există intenția de a te sufoca, acesta căutând de fapt
certitudinea faptului că îi ești în continuare alături și că existența lui nu îți
este indiferentă.
Perechea
ta este anxioasă sau vrei pur și simplu să adopți un comportament sănătos
într-o relație viitoare? Iată 4 idei
pentru îmbunătățirea conexiunii cuplului:
-
Păstrează-ți atenția focusată pe ceea ce îți împărtășește partenerul (fie că
discutați problemele din relație, fie că îți povestește ceva)
-
Evită flirtul cu alte persoane
-
Acceptă defectele mărunte ale partenerului
-
Gândul dacă partenerul pleacă în
delegație voi avea mai mult timp pentru mine și munca mea este doar un
mecanism de apărare
EVITANT
Indiferent
la care dintre cele două extreme se află atitudinea mamei (distantă și
insensibilă sau din contră, sufocantă), copilul va adopta un comportament
evitant.
Persoanele
evitante țin foarte mult la independența lor, se retrag în muncă, insistă asupra
respectării limitelor și folosesc strategii de distanțare de fiecare dată când
detectează orice semn de apropiere al partenerului. Experiențele din copilărie
i-au făcut să nu aibă încredere în ideea de intimitate și să considere
apropierea ca fiind mult prea riscantă. Aceștia
evită suferința posibilă dacă ar deveni dependenți și daca ulterior ar suferi
când cei iubiți eșuează în încercarea de a-i ajuta, așa cum s-a întâmplat când
erau copii.
-
Rămai într-o relație de lunga durata numai dacă partenerul iți dovedește că
poți avea încredere în el
-
Acceptă că nu o să fie niciodată
atât de sensibil și implicat pe cât dorești tu.
Învață
să te bazezi mai mult pe sine și astfel vei cere mai rar susținere
-
Fă-ți prieteni și acordă atenție
unor interese ce țin de munca ta, care să îți ofere o parte din satisfacția și
sprijinul de care nu ai parte acasă
-
Trebuie să îi convingi subconștientul că ești de încredere și că nu îl vei răni.
Dacă este interesat de domeniul psihologiei, oferă-i una dintre cărțile aflate
în bibliografie (recomand „Evitant” pentru că mi se pare de cea mai mare
actualitate și este scrisă într-o manieră pragmatică), trimite-i acest articol
sau vorbește-i chiar tu despre motivul pentru care folosește tehnici de
îndepărtare.
Bibliografie:
Comentarii
Trimiteți un comentariu